Mancarea ucigasa

Un studiu despre securitatea alimentara, dat publicitatii in Franta, spune ca jumatate din produsele alimentare din Romania sunt infectate cu substante cancerigene de tip "aflatoxina" Aceasta nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism Fenomenul infectarii alimentelor cu aflatoxine in tarile din sud-estul Europei este cunoscut de specialistii occidentali de peste 15 ani si este denumit "sindromul balcanic" Aportul de E-uri poate face ca un salam sa contina doar 5% carne. A aparut si siropul mutant.
In anul 2004, in Romania exploda un scandal legat de importarea unui lot de boia de ardei (paprika) din Ungaria, infectat cu aflatoxina. Produsul a fost retras imediat de pe piata, dar nimeni nu a fost sanctionat. Aflatoxina este o substanta cancerigena produsa de ciuperci microscopice care infecteaza alimentele depozitate in conditii precare. Cel mai des este intalnita in cafea, arahide, porumb, alune si condimente. Microorganismele mai sus mentionate produc mai multe tipuri de toxine, din care cele mai periculoase sunt aflatoxinele, acestea fiind la randul lor de mai multe tipuri. Scandalul parea sa se fi ivit din neant, pana la acea data in Romania nu se auzise nimic despre ciupercile cu pricina. Despre ce e vorba?
Povestea a inceput in 1960, cand in Anglia au murit in cateva luni 2000 de curcani. Fermierii au intrat in panica si au cerut biologilor sa afle care e cauza dezastrului. Din aproape in aproape s-a ajuns la concluzia ca toate pasarile fusesera hranite cu turte de arahide provenite de la un singur depozit si ca toate murisera din cauza ca li s-au blocat rinichii. Dupa un timp a fost gasit vinovatul: o ciuperca microscopica. Aceasta se dezvolta in mediile umede si inchise si secreta o substanta toxica pentru organism. Mai mult, toxina nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Astfel, un animal care a mancat porumb infectat transmite toxina mai departe la omul care consuma carnea animalului sacrificat. Occidentalii au luat imediat masuri, in sensul ca au dezvoltat o adevarata industrie a depozitarii, diferita pentru fiecare produs in parte. Un astfel de sistem de protectie in alimentatia publica, numit HCCP - de exemplu - a fost preluat de la specialistii NASA, care il inventasera pentru securitatea cosmonautilor. Concomitent au adoptat o serie de masuri legislative care sa protejeze piata alimentara de produsele infectate cu toxina ucigasa. Fenomenul este in continuare studiat de specialistii occidentali, majoritatea tarilor lumii fiind monitorizate din acest punct de vedere, acest lucru producand efecte economice pentru cei ce incalca legislatia securitatii alimentare.

Jumatate din hrana zilnica e contaminata

Un studiu numit "Siguranta alimentara", publicat in anul 2002 in colectia franceza "Stiinte si tehnici alimentare", arata ca Romania se afla printre tarile infectate cu microtoxine. Din produsele autohtone analizate de francezi, jumatate musteau de asemenea substante ucigase. Capitolul "Romania" din acest document e intitulata "Studiile Dutton - 1996" (adica studiile au fost facute inca de la acea vreme), iar oamenii de stiinta occidentali situeaza tara noastra in zona afectata de ceea ce ei au numit, cu 15 ani in urma, "sindromul balcanic". Inca de atunci se stia ca populatiile Romaniei, Bulgariei si tarile fostului spatiu iugoslav consuma cereale puternic infectate cu ciuperci producatoare de micotoxine, de tip "aflatoxina", in special cele care ataca rinichii. De ce? In timp ce tarile dezvoltate si-au creat tehnologii avansate pentru depozitarea alimentelor, tocmai pentru a preveni imbolnavirea populatiei cu micotoxine, tarile sarace, printre care si Romania, nu au investit nimic in acest domeniu. Daca intr-un siloz pentru cereale din Olanda, de exemplu, chiar si aerul este filtrat pentru a evita orice infectare a produsului alimentar, in tarile mai inapoiate, cum ar fi cele din America Latina si Europa de Est, principala problema a depozitarii sunt soarecii si sobolanii - restul fiind considerat nesemnificativ - pentru ca nu omul era scopul in sine, ci productia. Revenind pe plaiuri mioritice, la noi nu s-au facut asemenea studii si nu s-a scos un cuvintel despre legatura dintre alimentele de pe piata romaneasca si aflatoxine. Singurele date despre noi insine ne pot da occidentalii, care spun ca cel putin jumatate din hrana pe care o punem zilnic pe masa contine substante cancerigene de tip aflatoxina.

Cei mai afectati sunt batranii, copiii si gravidele

Limitele de la care micotoxinele devin periculoase sunt de ordinul microgramelor sau nanogramelor pe kilogram corp pe zi (miime de gram sau milionime de gram - n.r.), in functie de tipul toxinei. Daca organismul uman primeste mai mult decat atat, ceea ce la noi se intampla zilnic, micotoxinele ataca materialul genetic, facand posibila aparitia cancerului, in special la ficat. De asemenea poate determina aparitia malformatiilor la nou-nascuti. Cei mai afectati sunt batranii, copiii, femeile insarcinate si persoanele bolnave. Comisia Nationala pentru Securitate Biologica stie foarte bine despre acest fenomen, dar deocamdata nu a putut face altceva decat sa puna in acord legislatia romaneasca cu cea europeana. Restul va depinde de banii investiti in infrastructura agricola. Si, din pacate problemele legate de calitatea alimentelor nu se opresc aici.

Mortii nu mai putrezesc

In urma cu trei ani angajatii Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane au adus la cunostinta conducerii institutiei ca se confrunta din ce in ce mai des cu niste cazuri ciudate de mumificare a cadavrelor. Din lipsa de spatiu, in cimitirele bucurestene se practica deshumarea la sapte ani a osemintelor pentru a fi reinhumate la picoarele mormantului, pentru a face astfel loc unui alt decedat al familiei. Suprinzator, cadavrele, sau parti ale acestora, nu mai putrezesc. Ce sa fie, ce sa fie? Raspunsul l-a dat Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare: "Povestea are o cuprindere mai larga. Specialistii europeni in alimentatie au fost sesizati in anii '90 de faptul ca mortii nu mai putrezesc si, in urma unor studii, s-a demonstrat ca acest lucru se datoreaza consumului de conservanti sintetici, adica E-uri. Aceasta este explicatia si la noi."
Altfel spus, romanii mananca in fiecare zi alimente care contin aditivi si conservanti alimentari. |n ciuda faptului ca specialistii avertizeaza asupra consumului de E-uri, nimeni nu se poate feri de alimente "imbogatite" cu aditivi.

Un salam poate avea si 5% carne

"Este bine sa ne ferim de toate E-urile, dar mai ales de conservantii sintetici, de colorantii sintetici si de aditivii care accentueaza gustul. Din pacate insa, nu prea mai exista alimente care sa nu contina asemenea substante. Este o necesitate a industriei alimentare moderne. Fara conservanti nu putem avea mancare in magazine, dar, pe de alta parte, aceste E-uri sunt daunatoare sanatatii. Este un cerc vicios. Produsele mai ieftine au intotdeauna mai multe E-uri, asa ca aceia care tin la sanatatea lor ar trebui sa manance mai putin, dar mai bun. Ceea ce in Romania este putin posibil. Mai mult, din punct de vedere legal controlul aditivilor este problematic. Daca o firma de mezeluri decide ca reteta produsului trebuie sa contina multi aditivi, noi nu putem interveni. Astfel ca nu trebuie sa mire pe nimeni daca intr-un salam nu exista decat cinci la suta carne, este dreptul producatorului sa scoata pe piata reteta pe care o doreste, adica mai ieftina si mai proasta, cu singura obligatie sa specifice continutul pe eticheta. In ceea ce priveste sindromul balcanic, noi stiam de aceste lucruri doar din cercetarile facute in Occident. Aflatoxina ataca in special ficatul si rinichii", ne-a declarat Gheorghe Mencinicopschi. De cele mai multe ori nici macar aceasta cerinta de etichetare nu este respectata la noi.

In Romania se utilizeaza peste 200 de aditivi alimentari

In paranteza spus, in Romania, este permisa utilizarea a peste 200 de aditivi alimentari. Printre cele mai periculoase E-uri sunt cele care dau gust, mai ales o puternica aroma de carne (E 621, E 634, E 635), cele folosite in produsele proaspete, chiar si in paine, pentru a le conserva (E 210), coloranti folositi mai ales la bauturile nealcoolice si la sosuri (E 102 - galben, E 129 - rosu).
In Europa, doi aditivi coloranti au fost interzisi (E 231 si E 232), fiind catalogati ca pesticide, dar in tara noastra continua sa fie utilizati. Riscurile consumului de aditivi alimentari sunt multiple pentru sanatate, dar efectele nu apar imediat. Atunci cand o persoana prezinta stari de oboseala, lipsa de concentrare, ameteli, dureri de cap sau balonari se poate gandi, fara sa greseasca, ca este urmarea consumului de aditivi si alimentatiei proaste.

Atentie la B.T.

In anul 2003 Comisia Nationala pentru Securitate Biologica a descoperit intr-un magazin din Bucuresti un sirop obtinut din porumb modificat genetic, pentru indulcirea produselor de patiserie, produs importat in mod ilegal. Este primul caz de acest gen constatat in tara noastra. Sigur, avertizarea ca siropul contine porumb "mutant" era trecuta doar pe eticheta distribuitorului francez. Importatorul roman lipise peste ea o eticheta in limba autohtona, unde evita sa treaca acest amanunt foarte important, desi legea il obliga explicit la acest lucru. Mai mult, nimeni nu are voie sa importe asemenea produse decat cu acordul Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica (CNSB), lucru pe care importatorii nu l-au facut.
Concret, produsul alimentar avea culoarea maronie si era imbuteliat in recipiente din plastic de 700 de mililitri. Pe eticheta principala scria ca este un sirop pentru clatite, produs in Statele Unite si adus in Europa de un distribuitor francez. Pe spate, o hartie alba anunta cumparatorul, in limba romana, ca lichidul maroniu contine sirop de porumb, apa, arome, conservant, colorant, caramel si acid citric. Daca se desprindea aceasta hartie, aparea eticheta originala de pe spatele recipientului, pe care scrie, in limba franceza, cam acelasi lucru, cu o deosebire: dupa "sirop de porumb", francezii au deschis o paranteza in care au adaugat o fraza: siropul este obtinut din "porumb modificat genetic". Amanuntul este foarte important in comertul cu produse alimentare. Siropul a fost retras de pe piata dupa constatarea facuta de CNSB, dar, in mod straniu, nimeni nu a fost sanctionat.

Porumbul modificat genetic, pe numele sau prescurtat "B.T.", face parte din categoria "organismelor transgenice de generatia I", adica nu mai este porumb, ci o specie obtinuta din combinarea genelor plantei cu un microorganism, Bacillus Thuringiensis. E un fel de bacterie mare, cu frunze, care face popcorn.
Pentru respectarea termenilor stiintifici, trebuie spus ca organismele transgenice sunt mai mult decat mutantii. Acestia din urma sunt specii naturale asupra carora s-a intervenit genetic pentru sporirea, intarirea anumitor calitati naturale. Adica nu se iese din cadrul natural al speciei.
Organismele transgenice, in schimb, sunt "mutanti la patrat", adica niste combinatii genetice intre diferite specii in urma carora apar specii absolut noi, pe cale artificiala.
Cum s-a ajuns aici? Inca din anii '70, specialistii in domeniul alimentatiei au ajuns la concluzia ca terenurile agricole existente nu vor putea face fata ritmului de crestere demografica si ca omenirea se afla in fata unei catastrofe prin infometare. S-au cautat imediat solutii care mai de care mai ciudate. Una dintre ele s-a aratat a fi rentabila: alimentele obtinute prin combinatii intre genele mai multor specii aflate pe niveluri diferite ale evolutiei.
Cele mai mari investitii in cercetarea acestui domeniu au fost facute in Statele Unite ale Americii. Aceste firme au studiat posibilitatea obtinerii unor culturi modificate genetic care sa scada costurile de productie. Asa a aparut prima generatie de organisme modificate genetic.

Orezul cu gene de porc si rosia pe jumatate peste

S-a studiat, de exemplu, o combinatie de cartof cu gena de bacterie. Acest produs are forma si gust de cartof si, in plus, este rezistent la boli si la daunatori, adica nu mai are nevoie de ierbicide si insecticide, eliminand multe cheltuieli de productie. Tot prin combinare genetica a fost obtinut un tip de soia care rezista la ierbicidul universal anticlorofila. Acest ierbicid ucide orice planta, mai putin soia transgenica. Porumbul "B.T.", alt transgenic, este rezistent la viermele de porumb. Culturile acestei specii artificiale nu mai au nevoie de tratamente speciale impotriva daunatorului. Cel mai recent si spectaculos produs al acestei generatii OMG sunt rosiile transgenice pentru zonele foarte reci, care au fost combinate cu gene ale unui peste. Aceasta rosie nu are nici un fel de probleme cu frigul, creste in camp deschis, in conditiile unei veri de scurta durata si da o recolta foarte bogata.
Exista insa si OMG din generatia a II-a, deocamdata in faza de studii teoretice, care vor intra pe piata peste cativa ani. Un exemplu: orezul modificat genetic din generatia a II-a va avea componentele nutritive de cereala, dar si pe cele de carne. Produsul e gandit pentru tarile slab dezvoltate, unde populatia se hraneste aproape exclusiv cu orez, lucru care duce la subnutritie. Aceste populatii vor continua sa manance numai orez, dar nu unul oarecare, ci super-orezul care are si proteine de carne. Spus plastic, pilaful va fi recoltat de pe camp cu carne cu tot.
Mai exista o ramura a ingineriei genetice care se ocupa de animalele transgenice. Aceste organisme modificate genetic nu vor aparea pe piata prea curand. Aici lucrurile sunt mai complicate, in sensul ca s-au obtinut porci transgenici care sa nu aiba grasime, sau lapte de vaca cu insulina, pentru bolnavii diabetici, dar genetica animala e mult mai complexa decat cea vegetala, iar specialistii se tem inca sa lanseze pe piata asemenea produse.
Sunt periculoase alimentele modificate genetic? Unii specialisti spun ca da. Primul produs obtinut prin aceasta tehnica si destinat vanzarii, de exemplu, a fost o versiune modificata genetic a unui hormon - BST somatotropina - care stimuleaza productia de lapte la vaci. Conform Raportului Uniunii Europene, administrarea de BST stimuleaza producerea unui hormon care atunci cand este secretat in cantitati mari in lapte stimuleaza dezvoltarea maligna a celulelor canceroase. Folosirea acestui hormon a fost asociata si cu o crestere relativa a aparitiei cancerului la san si prostata la consumatorii umani.

Catastrofa agriculturii romanesti dupa 2007

Una peste alta, anomaliile de pe piata alimentara romaneasca risca sa devina o catastrofa a agriculturii romanesti, dupa 2007. "In urmatorii ani vom asista la un adevarat razboi intre produsele noastre si cele occidentale si suntem total nepregatiti pentru aceasta lupta. Romania a gresit inca din 1990, cand s-a impartit bugetul de subventie la 4 milioane de agricultori, indiferent cine au fost. Sumele s-au risipit pe mici parcele care nu au produs decat pentru autoconsum. Daca banii ar fi fost canalizati catre retehnologizare am fi avut acum 1,5 milioane de agricultori pregatiti tehnologic sa se bata cu cei din Uniunea Europeana. Am pierdut bani si timp pretios si nu stiu cum vom recupera decalajul. Teoretic, in 2007 putem exporta in Europa jumatate din productia agricola, daca aceasta se va ridica la standardele de calitate. Dar nu se ridica... Pe de alta parte, neseriozitatea actualilor producatori ne va costa foarte scump de la 1 ianuarie 2007. Occidentali abia asteapta sa gaseasca produse alimentare sub standardele uniunii pentru a interzice produsele autohtone. Sa dau un exemplu. Daca intr-un sat din Teleorman se va gasi lapte infectat cu aflatoxine, productia de lapte va fi sistata in tot judetul cu pricina. Puteti ghici care produse ii vor lua locul..." ne-a spus Adrian Dobrescu, director al Oficiului de Consultanta Agricola Bucuresti.